Voi continua seria articolelor dedicate ecologiei cu un subiect pe care ma pregateam sa-l abordez inca de la inceputul anului: Plasticul. In spatiile virtuale in care am incercat dezvoltarea subiectului, mai ales pentru locatia Egipt, m-am lovit de reactii bizare si de foarte multa indiferenta, dar imi exprim in continuare speranta ca si in Egipt s-ar putea realiza mai mult in acest sens.

Acum mai bine de un an mi-a parvenit o frumoasa dar trista prezentare (vezi video) cu privire la dimensiunile poluarii umane cu cele mai banale obiecte pe care ni le-am putea imagina: pungile de plastic.



Desi cifrele si prezentarea in sine mi-au transmis un mesaj puternic, cotidianul mi-a ocupat mintea si mi-a acaparat atat de mult atentia incat mesajul materialului respectiv a inceput sa se estompeze pana la uitare. In momentul in care, in timpul unei curatenii generale, am pornit la sortarea pungilor de plastic pastrate pentru refolosire intr-un dulap, am fost pur si simplu uluita de muntele din plastic care s-a profilat. Atunci mi-am amintit de pps-ul vizionat si am hotarat ca trebuie facut ceva, si inca urgent!

Primul pas, desigur –este cel al folosirii plaselor textile si a altor pungi, mari si rezistente si refuzul de a mai lua pungile de plastic gratuite ale supermarketurilor si bacaniilor. Daca acest pas – schimbarea obiceiului- e usor de realizat in Romania datorita interzicerii pungilor gratuite, in Egipt e mult mai greu. In primul rand tentatia de a uita punga reciclabila acasa/in masina e foarte mare si comoditatea e dusmanul nostru numarul 1 atunci cand pungile gratuite sunt folosite automat de lucratorii de la casa (mai ales in acele supermarket-uri unde exista o persoana care ajuta la impachetare). In Egipt ignoranta majoritatii cu privire la natura este atat de mare si extinsa incat ecologia devine mai curand un moft. Numeroase asociatii si miscari (de protectie a animalelor, de protectie a mediului, de curatare a tarii) au pornit campanii de educare si sensibilizare a populatiei insa vorbim despre un drum lung si spinos, un proces care va lua mult timp intr-o societate inclinata sa aprecieze mai mult artificialitatea decat natura.

Unei majoritati a populatiei aflata in imposibilitatea de a intelege natura a-i vorbi despre drepturile animalelor ori despre ecologie suna a SF, un capriciu al strainilor cu bani. Nu de putine ori a trebuit sa conving si chiar sa ma lupt cu vanzatorii pentru ca nu doresc punga de plastic si nu ma intereseaza “dreptul de a lua una, doua-20, doar pentru ca sunt gratuite”.

Paradoxal insa, tot egiptenii se plang de mizeria din tara, si de imensele gropi de gunoi, unde plastice multicolore se degradeaza cu greu in timp ce sunt traversate de localnici in drumul lor spre casa. Pacat ca in aceasta miscare de curatare a Egiptului asociatiile egiptene nu par a intelege ca simpla adunare a gunoiului aruncat de altii nu este suficienta si ca cea care trebuie eliminata este cauza.

Spre deosebire de alte tari in care pungile de plastic sunt degradabile, in Egipt nu exista nici macar aceasta masura de protectie (nici o punga nu are marca biodegradabilitatii) caci traim intr-o societate de consum orientata strict pe minimizarea costurilor fara o evaluare a consecintelor pe termen lung si impactului asupra unui mediu si asa schilodit.


Si atunci ce e de facut?

Dintre supermarket-urile alexandrine, singurul care a lansat o campanie timida este Carrefour. Din pacate campania, e mai mult simbolica si consta intr-un banner afisat deasupra biroului de relatii cu clientii (greu de observat). Carrefour ofera cumparatorilor pungi impermeabile tesute, rezistente si foarte frumoase la un pret promotional (punga medie 5.95 LE si punga mare 6.95 LE) . Ele sunt disponibile la case insa nimeni nu s-a obosit sa explice cumparatorilor de ce ar fi mai tentante decat cele subtiri dar gratuite.
Modele nenumarate, elegante si ieftine se gasesc si in magazinele chinezesti de 2.5 LE orice produs, din pacate, nimeni nu explica ce e cu ele..doar cunoscatorii stiu ca sunt pungi de reciclare....
Dar, a salva planeta prin gestul meu singular si prin sacrificarea propriei comoditati se poate face gratuit prin simpla reutilizare a unor pungi de plastic mai mari (primite si ele gratuit atunci cand am achizitionat obiecte voluminoase).

Ce facem cu zecile de pungulitze care s-au adunat sau inca se mai strecoara sporadic in dulap?

In Egipt exista asociatii non-profit care colecteaza hartie si plastic pentru a obtine in schimbul lor bani. Din pacate sunt putine datorita sistemului care (cel putin pana acum) nu permitea colectarea in cantitati mai mici de 1 tona. Ca exemplu, AAE(Animal Aid Egypt) a incercat sistemul insa colectarea unei asemenea cantitati impunea un spatiu de depozitare mare, iar suma primita era doar de 200 lire/tona bani care nu ar fi putut asigura hrana animalelor avute in grija de asociatie nici macar pentru o luna.

Totusi RESALA, celebra organizatie non-profit care colecteaza orice (vestimentatie, obiecte de menaj, medicamente, accesorii) si redistribuie familiilor sarace, primeste si plastic/hartie pt reciclare.

va urma...