Ahmed Hassan Zewail nascut pe 26 feb 1946 in Damanhour(langa Alexandria), om de stiinta American de origine egipteana este si castigatorul Premiului Nobel pentru Chimie (in 1999) pentru descoperirile sale si intreaga munca in domeniul Femtochimiei.

Ahmed Zewail a absolvit Universitatea din Alexandria unde ulterior si-a luat Master-ul in stiinte apoi s-a mutat in SUA pentru a-si finaliza lucrarea de de doctorat la University of Pennsylvania sub indrumarea Dr. Robin Hochstrasser. A incheiat si un program post-doctoral la University of California, Berkeley avandu-l consilier pe Dr. Charles B. Harris.
Dupa lucrarea postdoctorala la UC-Berkeley, i s-a oferit un post la renumita facultate din Caltech unde a si ramas din 1976. Si-a luat cetatenia americana in 1982 si in 1990 a devenit seful catedrei Linus Pauling in Fizica Chimica. Zewal este totodata si profesor de fizica la California Institute of Technology.

Zewail este descoperitorul femtosecundei devenind un pionier al femtochimiei –studiul reactiilor chimice in timpul unei femtosecunde. Folosind tehnica ultralaserului (un laser rapid) este posibila descrierea unor stari si reactii chimice care au loc intr-un timp mult mai scurt decat cel al fractiunilor de secunda.

Iata ce scria revista Magazin despre epocala descoperire:
"Fericit ca cei peste zece ani de munca i-au fost rasplatiti cu cea mai inalta distinctie la care poate visa un om de stiinta, Prof. Zewail, (..) a declarat la conferinta de presa organizata imediat dupa aflarea rezultatului(decernare Nobel), ca cercetarea sa nu ar avea de fapt nici o aplicatie practica.
Lucrurile pot insa foarte bine sa nu stea asa. Pentru ca ceea ce a facut el este un lucru nu doar extrem de spectaculos, dar si cu totul remarcabil. Folosind lumina laser, el a realizat... cea mai rapida camera de luat vederi din lume. Aceasta poate „vedea" fenomene care dureaza o femtosecunda, adica o milionime de miliardime de secunda! Sau, daca vreti o alta comparatie, o femtosecunda este tot atât de mica fata de o secunda, cât este o secunda fata de... 32 de milioane de ani! Aceasta noua metoda (care de fapt a si dat nastere unui nou domeniu al chimiei fizice, numit femtochimia) permite urmarirea „pe viu" a reactiilor chimice. Si nu are acest lucru nici o aplicatie practica? Se vor putea studia de acum inainte procesele de suprafata si astfel sa imbunatatim catalizatorii, sa intelegem mai bine mecanismul dizolvarii si al reactiilor intre substantele aflate in solutie, sa urmarim cresterea polimerilor si astfel sa dezvoltam noi materiale, utile de exemplu in electronica etc. Ca sa nu mai vorbim de perspectivele pe care le deschide in studiul sistemelor biologice! Si mai departe? In ceea ce priveste aceste extrem de scurte intervale de timp, ele constituie totusi o limita - mai rapid decât atât nu se concepe sa se desfasoare o reactie chimica. Tocmai de aceea descoperirea lui Ahmed Zewail a produs o adevarata revolutie in chimie si nu numai.

O alta interesanta aplicabilitate a descoperirii lui Zewal este analiza dilatarii timpului.
Cercetatorii de la Institutul National de Standarde si Tehnologie din Colorado au confirmat dilatarea timpului. Aceasta este o consecinta a Teoriei relativitatii a lui Einstein, conform careia, cu cat ne aflam la o distanta mai mare de Pamant, cu atat timpul trece mai repede. Acest fenomen se numeste “dilatare temporala gravitationala” si a fost demonstrat de fizicienii de la NIST, care au folosit doua din cele mai bune ceasuri atomice din lume; ei au masurat cu precizie timpul aratat de cele doua ceasuri atomice decalate spatial pe verticala la doar 33 de centimetri si au constatat ca, intr-adevar, timpul se scurge mai repede la o altitudine mai mare.
Desi aceasta diferenta de timp este prea mica pentru a putea fi sesizata de om (in 79 de ani, timpul trece mai repede cu 90 de miliardimi de secunda la o altitudine cu 33 de centimetri mai mare), aceasta descoperire poate fi folosita in geodezie, geofizica, hidrologie.

Anterior, cercetatorii de la NIST au mai observat si un alt aspect al Teoriei relativitatii: timpul trece mai incet cand te misti cu o viteza mai mare. Acelasi fenomen se observa si in avioanele supersonice care se deplaseaza la viteze diferite, in care sunt plasate ceasuri atomice sincronizate la femtosecunda (adica 10-15, sau 0,000000000000001 secunde) – in avionul care zboara mai repede, ceasul ramane in urma fata de celalalt, deci timpul “se dilata”.(Revista “Arta cunoasterii”)

In 1999, Zewail devine al treilea egiptean laureat al Premiului Nobel dupa fostul presedinte Anwar Al-Sadat (laureat in 1978 pt Peace) si Naguib Mahfouz (laureat in 1988 in Literatura). Alte recunoasteri internationale includ: Wolf Prize in Chimie (1993), Tolman Medal (1997), Robert A. Welch Award (1997), Medalia Priestley din partea American Chemical Society in 2011. In 1999, a primit cea mai inalta distinctie egipteana “ The Grand Collar of the Nile”.
Lui Zewal i-au fost decernate un PHD Honoris Causa-din partea Lund University(Suedia) in May 2003, un Honorary Doctorate in Stiinte de catre Cambridge University (in 2006), un PhD Honoris Causa din partea Complutense University of Madrid, in 2010un PhD Honoris Causa in Humane Letters din partea Southwestern University. Cercetatorul este si membru al Royal Swedish Academy of Sciences.

Dr. Zewail a fost nominalizat in consiliul de experti in Stiinta si Tehnologie(PCAST) al Presedintelui american Barack Obama. De altfel in speech-ul sau din 2009 de la Cairo University, Barak Obama, anunta un nou program stiintific ca un nou inceput in relatiile SUA cu lumea musulmana. In ianuarie 2010 Ahmed Zewail, Elias Zerhouni, si Bruce Alberts au devenit primii reprezentanti ai stiintei americane trimisi in lumea musulmana, in Nordul Africi si Asia.  Desi pozitia sa vis a vis de fostul presedinte Mubarak a fost mult mai discreta decat cea a lui Mohamed Baradei(alt laureate Nobel  egiptean), Ahmed Zewail avea sa transmita si el mesajul american in ultimele zile ale rezistentei Mubarak (presedintele Mubarak trebuie sa demisioneze).

Zewal este casatorit si are patru copii.

Surse: revista Magazin, Wikipedia, revista Arta cunoasterii