Istoria Egiptului partea I  (i.e.n)

Perioadele dinastice si modul in care acestea s-au succedat au reprezentat un subiect de analiza si neintelegeri intre specialisti, prima clasificare (in sec 3 i.e.n) apartinand lui Manetho, un preot din perioada ptolemaica ce a organizat faraonii Egiptului in 30 de dinastii, corespunzand celor 30 de familii conducatoare. Cu toate controversele, s-a ajuns la un comun acord privind divizarea istoriei antice pana la Ptolemei, in urmatoarele perioade: Vechiul Regat, Regatul de Mijloc, Noul Regat si cateva perioade intermediare.

Epoca predinastica

Revarsarile Nilului si solul bogat datorat aluviunilor au atras primele populatii tribale astfel incat valea acestui fluviu a fost populata si folosita in primele forme de agricultura, inca din mileniul 7 i.e.n asa cum dovedesc descoperirile arheologice din Egiptul de Sus si Nubia (actualul Sudan). Epoca predinastica se imparte in 3 perioade (Badarian, Amratian, Gerzean) in functie de evidentele arheologice descoperite la Naqada.

Epoca arhaica (Dinastiile Timpurii)
Prima Dinastie (in jurul anului 3100 ien)
Narmer(Menes) rege al Egiptului de Sus cucereste intreaga Vale a Nilului, unifica teritoriile si stabileste capitala la Abydos. In aceasta perioada (3200 i.e.n) apar primele forme de scriere hieroglifica si curand, numele conducatorilor apar inscriptionate pe monumente.
Dinastia 2 (3100-2755 ien) : se remarca prin constructia unor masive structuri mortuare la Abydos.

In aceasta perioada in Mesopotamia apareau culturile de la Uruk, Mari, Lagash, Susa, pentru ca in jurul anului 2770, sa inceapa epoca de aur sumeriana in Ur si Lagash cu constructia de palate si temple din caramida. In Palestina se dezvolta Jericho, iar alte centre din Estul Mediteranei prelucrau deja cuprul. In Malta se construiau templele megalitice ale zeitei pamantului la Ggantija si sanctuarul subteran de la Tarxien, in Marea Egee aparea civilizatia minoica iar in Siria luau fiinta Tyr-ul si Byblosul sub protectorat egiptean.

Vechiul Regat (2755-2255 ien)
Epoca Vechiului Regat se intinde pe o perioada de 500 ani de la Dinastia 3 la Dinastia 6, capitala fiind mutata la Memphis. Faraonul capata puteri absolute, guvernarea sa evoluand intr-o teocratie in care el era atat monarh absolut cat si descendent al zeilor pe pamant. Aceasta este perioada constructiei marilor piramide, incepand cu cea in trepte a lui Zoser. Constructia piramidelor a evoluat rapid in aceasta perioada, realizandu-se structuri din ce in ce mai sofisticate si mai apropiate de perfectiune si culminand cu piramidele platoului Giza.
In sirul monarhilor apartinand Dinastiei 3 se remarca Zoser(Djoser) (2737-2717 ien) al carui complex funerar de la Sakkara constituie o inovatie  a vremii. Arhitectul sau Imhotep, a inlocuit traditionalele caramizi cu blocuri de piatra creand astfel prima structura monumentala din piatra. Zoser a inceput dezvoltarea unui aparat birocratic si in general dinastia 3 se remarca prin prospetime culturala.
Imhotep, vizir, arhitect, medic si Inalt preot al Heliopolisului este astazi considerat cea mai inteleapta si luminata figura a Egiptului antic. Arheologii au descoperit cateva papirusuri continand tratate de medicina (intr-o logica asemanatoare tratatelor de astazi) al carui autor initial fusese, Imhotep. De asemeni, ordinea prezentarii diverselor afectiuni corespunde foarte mult cu cea a clasicului manual de Anatomie al lui Grey. Imhotep a fost ulterior zeificat de greci in persoana lui Esculap. Specialistii considera ca daca aceste papirusuri ar fi fost cunoscute lumii occidentale la timp, medicii de astazi nu ar mai depune Juramantul lui Hippocrat ci Juramantul lui Imhotep. In afara iscusintei sale ca medic, se presupune ca Imhotep este pastratorul multor secrete legate de motivul constructiei piramidelor, al mumificarii, si de esenta religiei antice. De aceea, mai multe echipe de arheologi cerceteaza indeaproape platoul Sakkara si excaveaza zone de interes unde spera sa gaseasca mormantul acestui ilustru savant.  
 
Dinastia 4 incepe cu Sneferu, a carui piramida de la Dashour reprezinta si prima forma piramidala reala. Sneferu a condus campanii militare in Nubia si Libia, a promovat comertul si mineritul iar fiul sau Khufu a demonstrat prin Marea Piramida perfectiunea la care s-a ajuns in vremea sa atat in domeniulconstructiilor cat si in domeniul administrarii si dezvoltarii aparatului birocratic.
In timpul dinastiei 4 civilizatia egipteana a atins culmi fara precedent in multe domenii: arhitectura, arta, navigatie, stiinta si astronomie , medicina (fiziologie, chirurgie).

Dinastiile 5 -6
Desi prosperitatea s-a mentinut in regat, dinastia 5 a reprezentat inceputul declinului prin pierderea autoritatii faraonilor in fata administratorilor fara sange regal. Este o perioada tulbure in care conspiratiile impotriva monarhului reuseau un transfer de putere in mainile vizirilor. Districtele impreuna cu guvernatorii castiga din ce in ce mai multa putere in detrimentul aparatului de stat central, impozitele colectate se reduc iar impreuna cu acestea si veniturile familiei regale.

Vecinii:
In Troia se pun bazele primului oras al Troiei.
In Mesopotamia apar primele temple din caramida, dedicate lui Ishtar si Samak,  la Ashur si Mari. In jurul anului 2470 ia nastere imperiul Akkadian sub domnia regelui Sargon a carui dinastie va dainui timp de 2 secole. Tot acum se dezvolta si arta in centre ca Ur, Akkad, Lagash, Susa, Mari, Ashur. In jurul anului 2240 ien incepe Dinastia Gutia si apar ziguratele din Ur, Nippur si Uruk.

Prima perioada Intermediara (2200 i.e.n- Dinastiile 7 – 10) este o perioada de mare confuzie din cauza mai multor faraoni ce s-au succedat la putere in timp ce nomarhii (printi feudali) detineau puterea locala si controlau zone din ce in ce mai intinse.

Vecinii:
In Troia se extind orasele Troia II, III, IV in timp ce in Marea Egee asistam la o dezvoltare puternica  a culturii minoice.
In Mesopotamia sumerienii isi recastiga independenta iar aceasta perioada reprezinta „epoca de aur” a constructiilor de caramida in trepte (de genul ziguratelor si palatelor) la Ur, Nippur, Uruk, Eridu

Regatul de Mijloc (cca 2100 i.e.n) Dinastiile 11 - 12  

In timpul Dinastiei 11 Mentuhotep I reunifica regatul si stabileste capitala la Theba. El a mentinut stabilitatea si controlul in regiune, inlocuind cativa normahi si limitandu-le puterile.
In timpul Dinastiei 12 capitala se muta la Memfis , in timpul lui Amenemhet I care a avut o domnie linistita reconstruind aparatul birocratic si educand stafful de scribi si administratori.  In ultima parte a vietii faraonul a guvernat alaturi de fiul sau iar opera literara a acelei vremi „Povestea lui Sinuhe” sugereaza ca batranul faraon ar fi fost asasinat. Programul  de reforme a fost continuat de fiii sai care au construit fortarete in Nubia, au restabilit schimburile comerciale cu vecinii, au trimis guvernatori in Siria si Palestina si au pornit campanii militare impotriva Libienilor. Tot ei au reclamat teritoriul Faiyoum si au trecut la o reorganizare a sa in trei zone puternice conduse de un oficial si direct subordonate vizirului, fara a-i mai recunoaste pe nobiliii provinciali. In timpul acestei dinastii cultura egipteana renaste in multe planuri: arhitectura, arta, design vestimentar (in special bijuterii) dar mai ales literatura.

Vecinii:
In aceasta perioada in Mesopotamia ia sfarsit a 3 a dinastie din Ur urmata de dinastiile Isir si Larsa in timp ce in Creta apar primele palate la Knossos si Phaestos. Tot aici in 2000-1750 i.e.n are loc invazia aheilor.

A Doua Perioada Intermediara  (1800 i.e.n) Dinastiile 13 – 17
O alta perioada de criza cand tara e fragmentata intre conducatori care guvernau simultan din  Memphis si Theba. Hyksos-sii, un popor semitic (din Canaan) au invadat  Delta si au introdus in Egipt  roata, calul (domesticit) si cultul zeului Baal. In timpul dinastiei 15 avem si primul Rege-pastor  in persoana lui Salitis. Capitala Regatului de Jos (sub Hiksosi) se afla la Avaris.
Dinastia 16 a fost contemporana Hiksosilor si guverna si ea in zona de Nord si Mijloc a Egiptului insa cel mai probabil erau aserviti Hiksosilor.
Dinastia 17 este a treia Dinastie contemporana celorlalte doua, ea conducand Sudul Egiptului (intre Insula Elefantina si Abydos). Conducatorul ei, Ahmose a fost si cel care i-a infrant pe Hiksosi si a reunificat Egiptul.

Vecinii:
In Babilon in 1785 ien apare Codul lui Hammurabi, se institutionalizeaza legile, se dezvolta artele si se construiesc palate gigantice in timp ce in Fenicia se inventa alfabetul. In Asia centrala, populatiile indo-europene se stabilesc in Sud in India si Persia in timp ce in China se instaureaza dinastia Shang. In Mesopotamia incepe dominatia Kasiita iar in Asia Mica ia fiinta imperiul hitit cu capitala la Hattusa si cu regele Hatatushii (1650-1620 i.e.n)

Noul Regat (1570-1070 i.e.n) Dinastiile 18-20

Perioada Noului Regat incepe cu unificarea tarii de catre Ahmose I(Ahmus I). El a restabilit granitele si aparatul birocratic bucurandu-se de sprijinul armatei sale. In perioada Noului Regat importanta femeilor a crescut simtitor, dovada sunt titlurile inalte si pozitiile pe care le aveau mamele si sotiile regale.

Dinastia 18
Amenhotep I, primul faraon al dinastiei, incepe extinderea granitelor catre Nubia si Persia. Acum au loc si primele ciocniri cu populatiile hitite si cele mitanni. Amenhotep este cel care a dat curs traditiei de ascundere a locului de veci, ca urmare a jafurilor asupra mormintelor faraonice, deja cunoscute in epoca, mormantul sau fiind primul in Valea Regilor. Fiul sau (cu o sotie de importanta redusa) Tutmes II i-a urmat la tron casatorindu-se cu printesa regala Hatchepsut, intarind puterea monarhica si punand capat rebeliunilor interne. Dupa moartea sa Tutmes III fiul, fiind minor a guvernat alaturi de mama sa Hatchepsut drept co-regent. Hatchepsut, guverneaza timp de 20 ani sub o aparenta masculina (purtand haine barbatesti si barba falsa). Ea este organizatoarea unor expeditii indepartate printre care si cea in tara Punt. Dupa moartea mamei sale, Tutmes al III-lea porneste o campanie de recucerire a Siriei si Palestinei, invinge populatia Mitanni si isi extinde dominioanele peste teritoriile Marii Egee (Creta, Cipru, insulele ciclade). Fire generoasa, Tutmes i-a crutat inclusiv pe rebeli si a tolerat obiceiurile religioase ale teritoriilor cucerite. Este o perioada in care cultura egipteana se imprastie in lumea antica. La aproape 20 ani de la moartea reginei Hatchepsut, Tutmes ordona inlaturarea numelui si imaginilor acesteia din toate templele si izvoarele istorice.
Urmasii lui Tutmes au incercat din rasputeri sa mentina granitele tarii in Asia in ciuda amenintarii pe care incepusera sa o reprezinte dezvoltarea societatilor hitite si mitanni. In acest context ei s-au folosit foarte mult de negociere ajungand sa se casatoreasca cu printese din tara Mitanni.
Akhenaton (Amenhotep IV) sau Faraonul „eretic”, a fost un reformator religios care a luptat pentru inlocuirea religiei milenare centrate pe zeul Amoun si o pleiada de zei , cu o noua religie, monoteista, bazata pe venerarea unui singur zeu: Aton (discul solar). Aceasta revolutie religioasa i-a adus faraonului foarte multi dusmani (in principal din randul preotilor lui Amoun) astfel incat dupa moartea sa numele i-a fost sters impreuna cu noua sa capitala (Akethaten) construita la Amarna. Akenathen nu a revolutionat doar sistemul religios ci si arhitectura (prin utilizarea unor blocuri-caramida numite „talatat” ) . Arta a  capatat si ea o mai mare libertate de expresie, prin reprezentari ale familiei regale in ipostaze familiare fara precedent in istoria artei egiptene atat de standardizata pana la acea data.
Nefertiti, printesa mitanna a fost sotia lui Akenathen si i-a urmat acestuia la tron in coregenta cu Tuthankamon si dupa moartea suspecta a acestuia, ea continua sa guverneze alaturi de preotul Ay pentru ca ulterior sa dispara complet din istorie, si impreuna cu ea si memoria faraonului rebel Akenathen.

Tuthankamon este poate cel mai renumit faraon datorita mormantului sau bogat, singurul descoperit intact (in 1922).Tuthankamon a domnit foarte putin ca si coregent cu Nefertiti, intai in Akethaten(Amarna) si apoi, la insistentele preotimii, in Theba unde a restabilit cultul lui Amoun. Moare in conditii necunoscute la varsta de 18 ani fiind urmat la tron de preotul Ay si ulterior generalul Horemheb.

Vecinii: In Marea Egee se dezvolta civilizatia minoica si se construiesc noi temple si palate, este perioada legendarului regat al lui Minos in Creta. Apar scrierile Linear A si Linear B. In Grecia se naste cultura miceniana cu primele morminte si poarta leilor. Ambele culturi sunt in legatura directa cu cea faraonica.
In Asia Mica imperiul hitit cunoaste o expansiune fara precedent invadand tara Mitanni –aliatul Egiptului (in 1420) . In 1380 i.e.n Suppiluliumas I regele hititilor pornise armata sa intr-un mars catre Egypt .
In Mesopotamia, Kassites cucereste Babilonul si incepe imperiul Asirian de Mijloc.
In China: dinastia Shang

Dinastia 19, al carei fondator a fost Ramses I (general si vizir al faraonului Horemheb), s-a remarcat printr-o perioada de maxima activitate militara. Ramses I a domnit o perioada scurta (2 ani) si a fost urmat la tron de fiul sau Seti I care a condus campanii militare in Siria, Palestina, Libia. Seti I i-a alungat pe hititi, care ocupasera Sinaiul, a recucerit Fenicia si a ocupat Kadesh-ul in ciuda rezistentei hitite. Seti a construit un sanctuar la Abydos, desi, ca si tatal sau a acordat multa atentiei capitalei din Delta Pi – Ramesse. Fiul sau Ramses II i-a succedat la tron, domnind 67 ani. Ramses II sau Ramses Cel Mare si-a aflat imortalitatea prin constructia mai multor monumente si temple in intregul regat. In vremea sa a fost ridicat Ramesseum-ul, complexul de la Abu Simbel si sanctuarele la Abydos si Memphis. Dupa campaniile militare conduse impotriva hititilor (cea mai importanta batalie consemnata fiind cea de la Kadesh), Ramses incheie un tratat de pace cu acestia (in 1259 i.e.n) si se casatoreste cu o printesa hitita. Ramses cel Mare este considerat a fi fost Faraonul biblic al Exodului. Un fapt interesant este si acela ca faraonul a fost extrem de prolific, avand 165 copii de la diverse sotii si concubine din vastul sau harem. Totusi sotia sa preferata a fost intotdeauna regina Nefertari in cinstea careia a poruncit ridicarea celui de-al doilea templu de la Abu Simbel.
Meremptah urmasul lui Ramses ii tine la distanta pe „oamenii marii” (ahei, etrusci, siculi, licieni) ce amenintau Orientul. Tot el ii va „imprastia” si pe libienii care incepusera sa ameninte zona Deltei. Acestia vor reveni insa si vor ocupa Delta in timpul lui Seti II.

Dinastia 20 este inceputul unei alte perioade de decadere a puterii centrale. Sethnakt distruge triburile de Libieni care ocupasera Delta, in timp ce Ramses III ii infrange definitiv pe Oamenii Marii, si construieste o armata puternica. In lupta sa impotriva coruptiei si tradarii prezenta printre vizirii sai si in propriul harem, Ramses III este rapus. Ii urmeaza la tron o serie de 7 Ramsesi ajunsi la putere in urma interminabilelor conspiratii din Palat.

Vecini: in Troia, izbucneste Razboiul Troian, plasat de istorici in jurul anului 1280 i.e.n. in timp ce in bazinul mediteraneean ajung dacii. In Mesopotamia se pun bazele imperiului assirian sub conducerea lui Tukulti-NinurtaI (1243-1207 i.e.n) cu capitalele Ashur si Ninive. Incep sa apara si alte centre artistice autonome la Tel-Halaf si Tel-Alimar conduse de regele Kapara.
In Marea Egee incepe migratia ioniana si in Grecia ia nastere arta protogeometrica.
 
A treia Perioada Intermediara (dinastiile 21-25)
Este o perioada foarte lunga in care Egiptul a fost divizat intre regii Nubiei si cei ai Libiei . Dinastia 21 reprezentata de Mendes, succesorul lui Ramses XI, care guverna din Nordul tarii din Tanis, in timp ce Piankhi  fiul preotului Amenhotep Herithor preia Sudul si este urmat la tron de fiul si nepotul sau. Dinastia 21 a fost in final inlocuita de o puternica familie libiana din Heracleopolis, care fortase retragerea armatei regelui Solomon pana la Megiddo.
Dinastia 22 incepe cu conducatori libieni care au incercat sa restituie Egiptului prestigiul din trecut. Astfel, SheshonqI isi reinnoieste campaniile militare de cucerire a Palestinei, dupa moartea regelui Solomon in timp ce OsorkonI reia luptele cu puterea religioasa din Theba si separa Nubia de Sus de Egipt, alaturand-o Sudanului si creand un nou stat cu capitala la Napata.
In momentul deteriorarii guvernarii libiene, apar si rivalitatile astfel incat dinastiile 23 24 si 25 devin contemporane.
Dinastia 23 e reprezentata de Osorkon III care reia legaturile cu puterea religioasa din Theba si instituie (pentru o printesa) functia de „preoteasa divina a lui Amoun”, in timp ce din  Dinastia 24 se remarca Bocchoris care reuseste un armistitiu cu asirienii si sprijina paturile sociale defavorizate, persecutand casta preotimii bogate. Bocchoris este amintit de istoricii greci ca un exemplu de rege drept si generos.  

Vecinii
Palestina: domnia lui Saul urmata de cea a regelui David. In timpul Dinastiei 22 in Palestina se puneau bazele regatului lui Israel cu Solomon care construieste templul din Ierusalim si se casatoreste cu o printesa egipteana.
In Mesopotamia, imperiul asirian sub conducerea lui AshurnasirpalII, ShalmaneserIII si Sargon II distrugea toate popoarele vecine. In acest timp in Grecia luau nastere Jocurile Olimpice iar in peninsula italica se puneau fundatiile Romei.                                                                                                 
Perioada Tarzie (Dinastiile 25-31)
Dinastia 25 a Etiopienilor a fost concurenta cu dinastiile 23 si 24 intr-o perioada tulbure in care inamicul principal erau asirienii. Piankhi anexeaza Egiptul de Sus Nubiei, Shabaka restabileste capitala la Theba, invadeaza nordul tarii si incheie un pact cu asirienii, Shabataka, Taharka si Tanutamon sunt invinsi rand pe rand de armatele asiriene pentru ca urmatorul faraon al Dinastiei 26 (Necho) sa poata accede la tron prin acceptarea dominatiei regelui asirian Assurbanipal.
PsamtikI fiul lui Necho recucereste Delta cu ajutorul asirienilor si isi obtine suveranitatea in Egiptul de Sus iar ulterior, pentru a se elibera de asirieni, se aliaza cu alte orase-stat din Mediterana, favorizand migratia grecilor in Delta.
Necho II reconstrueste canalul de la Marea Rosie si organizeaza mai multe expeditii pe mare iar PsamtikII recucereste Nubia si minele de aur dar campaniile sale militare impotriva coloniei grecesti Cyrene se soldeaza cu esecuri si isi pierde prestigiul de „Fiu al Zeilor”. Psamtik III se confrunta cu regele persan Cambyses care deja ocupase Egiptul si este infrant la Pelusium. In final faraonul se sinucide.

Vecinii:
In Grecia se pun bazele artei corintiene si apar primii filosofi Thales, Anaximander, Pitagora din Samos  iar in anul 594 i.e.n Solon reformeaza legile Atenei in timp ce in Italia infloreste arta etrusca.
In Mesopotamia, este distrus Ninive si Imperiul Asirian o data cu nasterea Imperiului Caldeean si Nabucodonosor (612 i.e.n) rege al Babilonului. In aceasta perioada se ridica ziguratele, poarta lui Ishtar si palatele cu gradini suspendate.
In Palestina, Ierusalimul si  templul lui Solomon sunt distruse in anul 597 i.e.n

Dinastia 27-(a persilor) se remarca printr-o lupta interna de eliberare de sub dominatia persana. Dupa cucerirea Egiptului Cambyses este declarat faraon pe linie materna. El guverneaza cu clementa si generozitate. Darius I reorganizeaza economia Egiptului si redeschide canalul de la Marea Rosie, in timp ce Xerxes, Artaxerxes si Darius II pun capat mai multor revolte interne.
Dinastia 28 este reprezentata de Amyrtaeus (404-398 i.e.n) care elibereaza Egiptul de sub dominatia persana in timp ce Dinastia 29 e caracterizata de acerbe lupte pentru putere. Nephritis I conducatorul armatei egiptene va prelua puterea, fiind succedat de Achoris care reconstruieste flota si incheie aliante cu Ciprul si Atena impotriva persilor si a Spartei.

Vecinii: in India se raspandesc primele predici ale lui Buddha in timp ce in China apar dialogurile lui Confucius si invataturile Lao-Tse. In Grecia incep razboaiele impotriva persilor cu rezistenta de la Termopile si victoria lor de la Salamina. Epoca de aur a lui Pericle (contemporana dinastiei faraonice 28 ) aduce cu ea tratatele de pace cu Persia si Sparta. Aceasta este perioada in care se inalta Acroplele Atenei.

Dinastiile 30-31 marcheaza revenirea persilor in Egipt si dominatia acestora prin NectaneboII, Kabbas si DariusIII.

Vecini: In Grecia, regele Filip al Macedoniei invadeaza Grecia in 359 iar fiul sau Alexandru cucereste imperiul persan si Egiptul continuandu-si expeditia militara pana in India. In Grecia apar primele lucrari ale lui Scopas, Praxitelles, Lysippus si filosofia lui Platon si Aristotel.

Dinastia macedoneana
In toamna anului 332 i.e.n Alexandru Cel Mare cucereste Egiptul  eliberandu-l de persi. Un an mai tarziu el pune bazele orasului Alexandria care avea sa devina un cel mai important centru de cultura si civilizatie elenistica al lumii antice. Alexandru numeste pe Cleomenes din Naucratis un grec rezident in Egipt si pe generalul sau macedonean Ptolemeu I la guvernarea Egiptului insa treptat puterea a fost acaparata de cel din urma.
Succesorii lui Alexandru cel Mare au fost fratele sau Philip Arhidaeus ulterior asasinat si Alexandru Aegos considerat a fi fost fiul lui Alexandru cel Mare si al Rossanei.
In Egipt, rivalitatea cu ceilalti generali ai lui Alexandru care si-au impartit imperiul, a fost preocuparea principala a lui Ptolemeu insa, in final, in 305 i.e.n el se autoproclama faraon si pune bazele unei noi dinastii Dinastia Ptolemaica

Dinastii
(sursa: National Geographic, aprilie 2001-lb franceza)

Perioada predinastica in jurul anului 3000 i.e.n
Ka
Ro
Narmer (Menes)
Epoca thinita            (2950-2575 i.e.n)
Dinastia 1
Narmer(Menes)
Djer
Djet
Den
Anedjib
Semerkhet
Qa’a

Dinastia 2
Hotepsekhemwy
Nebre
Nineter
Peribsen
Sekhemib
Khasekhemwy

Dinastia 3
Sanakhte
Zoser(Djoser)
Nebka I
Khaba
Houni

Regatul vechi (2575-2150 i.e.n)
Dinastia 4
Sneferu
Keops(Khufu)
Djedefre
Kefren
Nebka II (Menkaure)
Mykerinos
Chepseskaf

Dinastia 5
Ouserkaf
Sahure
Neferirkare
Shepseskare
Neferefre
Niuserre
Menkauhor
Djedkare
Unas

Dinastia 6
Teti
Pepi I
Merenre I
Pepi II
Merenre II

Dinastiile 7 & 8
Qakare
Neferkare
Neferkauhor
Neferkare II

Prima perioada intermediara (2125-1975 i.e.n)
Dinastiile 9 & 10 –capitala la Heracliopolis
Meribre
Kheti
Merikare
Ity

Dinastia 11 – capitala la Theba
Mentuhotep I
Antef I
Antef II
Antef III

Regatul de Mijloc (1975-1640 i.e.n)
Mentuhotep II
Mentuhotep III
Mentuhotep IV

Dinastia 12
Amenemes I(Amenemhet)
Sesostiris I (Senusret)
Amenemes II
Sesostiris II
Sesostiris III
Amenemes III
Amenemes IV
Regina Sobekneferu

Dinastia 13
Wegaf
Amenemes (Amenemhet)V
Harnedjheriotef
Amenyqemau
Sobekhotep I
Hor
Amenemes VII
Sobekhotep II
Khendjer
Sobekhotep III
Neferhotep I
Sobekhotep IV
Sobekhotep V
Aye
Mentuemzaf
Dedmose II
Neferhotep III

A doua perioada intermediara (1630-1520 i.e.n)
Dinastia 14 Nehesy
Dinastiile 15&16 (Hyksos-ii)
Sheshi
Khyan
Apepi
Khamudi
Dinastia 17 –capitala Theba
Antef V
Sobekemsaf I
Nebirryau
Sobekemsaf II
Ta’a I
Ta’a II
Kamose

Noul regat (1539-1075 i.e.n)
Dinastia 18
Ahmose(Ahmus)
Amenofis (Amenhotep) I
Tutmes (Tutmosis)I
TutmesII
Regina Hachepsut
Tutmes III
Amenofis II
Tutmes IV
Amenofis III
Akenathon(Amenofis IV)
Smenkhkare
Regina Ankhetkheprure
Tutankamon
Ay
Horemheb

Dinastia 19
RamsesI
Seti I
RamsesII
Merneptah
Seti II
Siptah
Regina Tausret

Dinastia 20
Sethnakt
RamsesIII
Ramses IV
Ramses V
Ramses VI
Ramses VII
Ramses VIII
Ramses IX
Ramses X
Ramses XI

A treia perioada intermediara (1075-715 i.e.n)
Dinastia 21 –capitala la Tanis
Smendes I
Amenemnesut
Psusennes I
Amenemope
OsorkonI
Siamon
Psusennes II

Inaltul Cler –capitala la Theba
Herihor
Piankh
Pinedjem I
Masaharta
Menkeperre
Smendes II
Pinedjem II
Psusennes III

Dinastia 22 (libienii) – capitala Leontopolis
Sheshonq I
Osorkon II
Takelot I
Sheshonq II
Osorkon III
Takelot II
Sheshonq III
Pamay
Sheshonq V
Osorkon V
Harsiese-capitala la Theba

Dinastia 23 (libieni)
Petubastis (Pedibastet)
Sheshonq IV
Osorkon IV
Takelot III
Rudamon
Iuput
Nimlot –capitala la Hermopolis
Peftjauawybast(Peftjauabastet) –capitala la Heracleopolis

Dinastia 24 –capitala Sais
Tefnakht
Bocchoris(Bachenrenef)

Dinastia 25 (nubienii) –capitala la Theba
Kashta
Piankhi

Epoca tarzie (715 -332 i.e.n)
Dinastia 25 (nubieni)
Chabaka
Shebitku
Taharqa
Tanutamun

Dinastia 26 –capitala Sais
Psamtik I
Nekau II
Psamtik II
Apries
Amasis
Psamtik III

Dinastia 27 –persii
Cambyses II
Darius I
Xerxes I
Artaxerxes I
Darius II

Dinastia 28 –Amyrteus

Dinastia 29 –Nephritis I
Psamutis
Achoris(Hakor)
Nefritis II

Dinastia 30
Nectanebo I
Tachos
Nectanebo II

Dinastia 31 –persii
Artaxerxes III
Arses
Darius III

Epoca Greco Romana (332 i.e.n- 395 e.n)
Dinastia macedoneana-Alexandru cel Mare
Philip Arhidaeus
Alexandru IV
 
Dinastia ptolemaica
Ptolemeu I Soter
Ptolemeu II Filadelfus
Ptolemeu III Evergetes
Ptolemeu IV Filopator
Ptolemeu V Epifanes
Ptolemeu VI
Ptolemeu VII
Ptolemeu VIII
Ptolemeu IX
Ptolemeu X
Ptolemeu XI
Ptolemeu XII Auletes
Ptolemeu XIII Neos Dionysos
Cleopatra VII

Imparatii romani

 (lista)

 Dinastia Ptolemaica- este o perioada infloritoare, Egiptul devenind una din cele mai mari puteri ale lumii elenistice extinzandu-se si dominand parti din Siria, Asia Mica, Cipru, Libia, Fenicia. Dinastia ptolemeilor s-a caracterizat prin lupte extreme pentru putere intre membrii aceleiasi familii si prin casatorii intre frati pentru a se  asigura guvernarea in coregenta.    
Fondatorul dinastiei, Ptolemeu I Soter recucereste Siria si insulele Marii Egee, in timp ce Ptolemeu II Filadelfus ia inapoi Tyr-ul, Ciprul si Sidonul si semneaza un tratat de pace cu Roma. Ptolemeu III Evergetul extinde si mai mult frontierele devenind „Stapan al Mediteranei si Oceanului Indian”. In epoca sa Egiptul era considerat cea mai mare putere economica din Spania pana in Indii. Domnia lui Ptolemeu IV Filopator marcheaza o perioada de decadenta pentru ca Ptolemeu V sa obtina Siria ca zestre oferita de Antiochus sotiei sale Cleopatra I. In aceasta perioada luxul si opulenta de la curtea Ptolemeilor erau fara limite si intr-un total contrast cu saracia populatiei egiptene devastata de invaziile popoarelor vecine. Roma intervenea adesea ca aliat si astfel ajungea sa se implice in politica interna a Egiptului.
In timpul lui Ptolemeu VI Egiptul devenea protectorat sub Antiochus IV al Siriei care a invadat tara in anul 169 i.e.n fara a intampina prea multa rezistenta. Totusi romanii il forteaza sa se retraga puterea fiind divizata intre Ptolemeu VI si fratele sau Ptolemeu VIII, ultimul preluand controlul dupa moartea primului in 145 i.e.n.
Ceilalti Ptolemei au mentinut puterea si statutul Egiptului insa au continuat sa cedeze teritorii romanilor.
Ptolemeu XIII Neos Dionysos isi cumpara tronul de la Senatul Roman. In ideea de a intra in gratiile lui Cezar, el va ordona asasinarea lui Pompei (rivalul acestuia). Sosind in Egipt, Cezar se casatoreste cu Cleopatra VII sora lui Ptolemeu XIII si este proclamat fiu al lui Amoun, descendent al faraonilor. Cezar si Cleopatra  visau la o uniune a Romei cu Egiptul si la un imperiu mult mai intins decat cel macedonean pe care sa-l conduca fiul lor Cesarion. Dupa asasinarea lui Cezar, Cleopatra devenita regina a Egiptului, incearca sa repuna pe picioare economia tarii. Ea solicita sprijinul Romei prin consulul Marc Antoniu -general si apropiat al lui Cezar, iar Marc Antoniu i se alatura. Impreuna vor avea doi fii dar Cesarion este declarat faraon. Incepe astfel recucerirea teritoriilor din Asia insa Roma reprezentata de Octavian (devenit ulterior Octavian Augustus), rivalul lui Marc Antoniu, declara razboi Egiptului. Flota egipteana este invinsa in batalia de la Actium iar Cleopatra se sinucide (anul 30 i.e.n).

Vecinii
In Mesopotamia-ia nastere Imperiul seleucizilor in timp ce in India se construiesc primele Stupa(morminte sacre). In China incepe constructia Marelui Zid.
In Italia, au loc razboaiele punice intre Roma si Cartagena, Roma se extinde in toata Mediterana la vest si est cucerind Grecia, Asia Mica si Tunisia. In anul 80 i.e.n Roma incheie aliante economice si politice cu Egiptul.

Dominatia Romana

Octavian Augustus anexeaza Egiptul ca provincie a Imperiului Roman. De la moartea Cleopatrei, timp de 7 secole, romanii au controlat tara (cu exceptia unei perioade scurte in secolul 3 e.n cand s-a aflat sub dominatia reginei Zenobia de Palmyra). Romanii au tratat provincia cu prioritate si deosebita atentie, aceasta fiind de altfel o nepretuita sursa de hrana si bogatii. Egiptul roman era guvernat de un prefect cu responsabilitati de sef al armatei si judecator suprem (asemanatoare celor faraonice). Datorita puterii din ce in ce mai mari pe care o capatasera prefectii, Imparatul Iusitinian va proceda la divizarea responsabilitatilor si dispune preluarea puterii militare de catre un comandant direct subordonat lui.  
Perioada romana a fost una de pace cu exceptia rarelor atacuri ale etiopienilor in zona Aswan. Populatia Egiptului fusese elenizata in timpul dinastiei ptolemaice si existau puternice minoritati evreiesti si grecesti insa mixul de cultura nu a fost omogen motiv pentru care revoltele civile devenisera frecvente. Cu toate acestea, in anul 212 e.n imparatul Caracalla oferea intregii populatii cetatenia romana.
In epoca romana capitala Egiptului a ramas tot Alexandria, devenita un centru al comertului intre Indii /Arabia si tarile meditenareene. Populatia orasului era estimata la 300.000 exclusiv sclavii.
Egiptul era una din provinciile romane de importanta majora nu doar din cauza rolului de granar al Romei ci si datorita sticlei, metalelor si altor produse manufacturate aici. La acestea se adauga comertul cu mirodenii, parfumuri, pietre pretioase si metale rare din porturile Marii Rosii.

In dorinta de a avea control deplin asupra maselor si preotimii, imparatii romani au protejat religia straveche, terminand constructiile templelor incepute de Ptolemei. Chiar si imparatii romani avea numele scrise in cartuse si apareau pe peretii templelor terminate in ipostaze tipic faraonice aducand ofrande zeilor egipteni. De altfel, cultul lui Osiris, Isis si Serapis se raspandise in intreg bazinul mediteraneean. Cartusele catorva imparati romani pot fi admirate in templele de la Dendera, Komombo, Esna si Philae.
Imparatul Nero (54-68 e.n) restaureaza  si renoveaza cateva monumente dar organizeaza si o expeditie pentru gasirea izvoarelor Nilului, imparatul Traian (98-117 e.n) reactiveaza canalul care lega fosta capitala Bubastis de Marea Rosie (mare parte a acestui canal este acoperita de actualul Canal de Suez). Hadrian (117-190 e.n) este cel care va gasi orasul Antinoe, va vizita „Colosii lui Memnon”, templele Thebei si fascinat va ordona o reconstructie imaginara a acestora in gigantica sa vila de la Tivoli (langa Roma).

Odata cu dominatia romana ajunge si crestinismul in Egipt. Astfel provincia devine primul si unul din cele mai importante centre crestine iar biserica ortodoxa copta se va separa de restul crestinatatii abia in sec 5 e.n.

In sec 7 puterea Imperiului Roman de Rasarit (imperiul bizantin) este incercata de sasanizii Persiei care invadeaza Egiptul in anul 616 e.n si sunt alungati in 628 e.n. Cu toate acestea, provincia cade apoi (in 642 e.n) sub dominatia araba care a adus cu ea o noua religie – Islamul-scriind astfel un nou capitol de istorie.

all rights reserved © Egiptul prin ochii nostri